Arhiva

Posts Tagged ‘recomandare drama romatica’

Love likes Coincidences (2011)

23 noiembrie 2011 Scrie un comentariu

“Sometimes, at first sight, you know that person is your destiny. Sometimes you search for a lifetime and you never find.”

  • Anul aparitiei: 2011
  • Regizor: Omer Faruk Sorak
  • Actori:Mehmet Günsür, Belçim Bilgin, Altan Erkekli
  • Gen: Drama, Romantic.
  • Premii: nicio nominalizare
  • Tara: Turcia
  • Durata: 118 minute
  • Titlu original: Ask Tesadüfleri Sever
  • Rating autor: nota 8

Productiile turce nu se bucura de notorietate in randul cinefililor, de vina fiind probabil sonoritatea limbii nu tocmai placuta, infranandu-se astfel decizia de a urmari un film cu apartenenta asta. Propunerea “Love Likes Coincidences” este nu doar foarte bine construita, cat una decent radacinata in genul romantic, desi o drama care va strecura lacrimi si zambete deopotriva. Locatii ca Istanbul, Ankara si Turcia ar fi motive suficiente in a convinge audienta sa parcurga subiectul filmului pentru peisajele care vor oferi imagini desi nu concludente, satisfacatoare. Desi nu este o suma modica filmul a izbutit sa stranga din incasari  14 milioane de dolari, reusind sa amortizeze investitia de nici doua milioane. Lucru deloc de neglijat, daca se tine cont de faptul ca lansarea nu a fost una promovata in plan international

Cunoscut cu titlul original “Ask Tesadüfleri Sever“, filmul isi axeaza subiectul pe teoria coincidentelor si modul in care  acestea ne guverneaza arbitrar viata si relatiile, per ansamblu existenta. Sunt acestea simple intamplari? Sau convingerea ca deciziile luate de noi sunt vadit alegerea noastra, este una gresita? Filmul nu va afla raspuns la niciuna din intrebari, insa incearca timid sa evoce destinul a doua persoane care desi le este scris sa fie impreuna, sunt despartite indirect chiar de ei. Pelicula isi atesta inspiratia in coincidenţele atestate ale unor cunoscuti ai regizorului şi scenaristului. Nu va asteptati ca povestea pe care o veti urmari sa fie una in totalitate adevarata pentru ca scriptul a fost  stilizat  intr-atat cat pentru a se oferi o poveste demna de ecranizat.

Septembie, 1977. Doua cupluri se pregatesc de nasterea copilui lor. Unul dintre acestia se naste in termen, celalat prematur. Asta este momentul in care Ozgur si Deniz isi intersecteaza pentru prima data vietile. Acestia se vor intalni de-a lungul vietii in mai multe circumstante fara a fi constienti ca s-au cunoscut inca din prima zi a existentei lor. Copilaria, adolescenta vor fi impregnate cu un lung sir de evenimente care vor influenta intr-un fel sau altul deciziile lor. Dupa 25 de ani de la prima intalnire in copilarie, cei doi fac cunostinta oficial. Deniz zareste in vitrina unei expozitii o fotografie a sa si decide sa-l cunoasca pe fotograf…

Bun, recunosc, filmul mi-a placut cu totul. Nu reprosez decat cliseele (deloc agasante), de care nu s-a putut lipsi decat in ultimele momente ale filmului. Finalul este neasteptat si brusc, asa ca adaug un punct nu pentru originalitate, cat pentru twistul aruncat. Desi sunt o necunoscatoare a pieselor muzicale turcesti, am gasit de-a dreptul reconfortante compozitiile din film. De asemenea carisma si interpretarea actorilor principali impulsioneaza mult aprecierea si recomandarea peliculei. Apelarea la distribuirea subiectului intr-un mod necronologic si faptul ca se face abuz de flashbackuri poate eclipsa valorificarea proiectului, insa tocmai ideea de a afla treptat detalii despre evenimentele care au construit personalitatea indivizilor infatisati, da un aviz de recomandare celor greu de multumit.

One Day (2011)

21 noiembrie 2011 Scrie un comentariu

Whatever happens tomorrow, we had today. I’ll always remember it”

  • Anul aparitiei: 2011
  • Regizor: Lone Scherfig
  • Actori: Anne Hathaway, Patricia Clarkson, Jim Sturgess
  • Gen: Drama, Romantic
  • Premii: nicio nominalizare
  • Tara: SUA/ Marea Britanie
  • Durata: 108 minute
  • Rating autor: nota 8.5

Ce ar putea sa te mai surprinda in universul dramelor romantice, dupa ce ai savurat filme ca “Sweet November”, “A walk to remember” sau “Love Story” ? Ai putea spune ca nimic si eu nu sunt in masura sa te contrazic, asta pentru ca filmele recente nu mai vin cu nimic care sa le evidentieze povestea. “One Day” nu te surprinde, insa are un siretlic care te prinde in poveste si te convinge sa urmaresti filmul pana la finele acestuia. Probabil o sa fii dezamagit de turnura evenimentelor, insa regretul de a fi dedicat timp productiei nu va fi sesizat. Filmarile au avut loc in locatii ca  Londra, Edinburgh, Paris şi în Dinard, astfel ca partea ceva mai siropoasa este asigurata din start de fundal.

Deseori carti de succes sunt “imprumutate” de industria filmului in ideea de a fi adaptate pentru marele ecran. Nu se reuseste tot timpul transpunerea lor intr-un mod cat mai fidel scrierilor, astfel ca sentimentele emanate de continutul romanelor nu sunt sinonime cu cele identificate pe parcursul vizionarii filmului. Povestea cu “One Day”, este identica cu ceea ce am enuntat mai devreme. Desi autorul romanului, David Nicholls s-a ocupat de scenariu, aceasta nu a reusit sa suplineasca momentele fade ale filmului. Contrastand, pelicula este una buna, nu foarte siropoasa, dar romantica si dramatica, in aceeasi masura.

 Lone Scherfig, regizoarea apreciatului „An Education” (nominalizat la premiile Oscar) revine cu o poveste incadrata in acelasi registru, insa mult mai serios spusa. Subiectul surprinde viata a doua persoane, pe parcursul a douazeci de ani, evenimentele referindu-se strict la ziua de 15 iulie, anual. Emma (Anne Hathaway) si Dexter (Jim Strugess), sunt doi tineri care se cunosc in 15 iulie 1988, in ziua absolvirii facultatii. Desi sunt caractere diferite si fac parte din clase sociale distincte, cei doi vor lega o prietenie stransa, ce parea imposibila. Vedem an de an, evolutia relatiei lor, schimbarile care intervin in viatile lor, vom rade si vom plange (mai mult a doua parte), alaturi de ei. De cele mai multe ori, prietenia este confundata cu iubirea, insa lucrurile nu sunt atat de simple precum par, desi persoanele implicate recunosc detasat implicarea.

Filmul este „dulce- acrisor”, asa cum declara insuri David Nicholls. Coloana sonora din debutul filmului este foarte frumoasa, avand notele nostalgice ale filmelor clasice de alta data. Unde mai pui vremea mohorata, ploioasa? Hathaway a fost splendida, ca intotdeauna de altfel. Distribuirea sa in filmele dramatice este una dintre cele mai inspirate, rolurile potrivindu-i-se manusa. Cel mai sincer cuvant care ar descrie filmul este “tristete”. Nu neaparat pentru scenele ceva mai sensibile sau pentru ca punctul culminant este brusc si dramatic, cat pentru faptul ca personajele au o goliciune sufleteasca omniprezenta, pe intreaga durata filmului. Indeosebi mi-a placut interpretarea alunecoasa a unui Jim Sturgess total neconventionala, fara rezerve si sincera.

Daca aveti o slabiciune pentru filmele de dragoste “One day” va fi unul care va va atinge si va ramane unul dintre preferatele voastre. Daca insa nu va impacati tocmai bine cu dramele romantice, poate ca este mai bine sa lansati o noua cautare in vederea identificarii unei alte productii mai tentante. Per total filmul este bun si ar fi putut fi unul si mai bun daca s-ar fi renuntat la sterotipurile emblema ale genului.

Charlie St. Cloud (2010)

9 ianuarie 2011 Scrie un comentariu

“The more I’m in your world, the less I can be in his…”

 

Zac Efron fara partituri

Inca de cand exista omenirea, curiozitatea fiecarui individ a fost alimentata si s-a incercat aflarea raspunsurilor la cele mai enigmatice intrebari.

Exista ceva dincolo de moarte? Multe filme au incercat sa isi expuna propria viziune si au oferit o perspectiva unanim diferita, toate ideile convergand desi diferit,in aceeasi directie: exista.

Charlie St. Cloud vine ca o surpriza placuta, care insa nu ma da pe spate. Este o “revelatie” nu pentru ca Zac Efron a demonstrat atat cat a reusit ca poate invata mai multe replici, ci pentru ca subiectul ales sa fie relatat se departeaza cu mult fata de ceea ce a obisnuit.

O idee intalnita, folosita diferit

Povestea filmului ar trebui sa fie cat de mult camuflata pentru a nu ruina surpriza celui care vede pentru prima data filmul. Titlul nu trimite la nicio idee cu legatura pentru povestea infatisata si asta este un plus in opinia mea.

Filmul este in primul rand o fantezie despre realitate. Suna ambiguu, stiu. Dupa vizionare o sa vedeti exact la ce ma refer si tin sa nu dau un sinopsis substantial asupra subiectuluii.

Pelicula este una puternic incarcata emotional si il are in rolul principal pe Charlie (Zac Efron), cel care da si titlul filmului, mai intai un pasionat al sporturilor nautice si mai apoi un frate pentru Sam. A nu se intelege ca relatia acestora este conditionata de obligativitate. Fraternitatea dintre acestia si conexiunea celor doi,strans innodata contureaza nota filmului.

Un eveniment nefericit, ii va desparti pe cei doi, eveniment precedat de o promisiune care va depasi granitele posibilului in a fi indeplinita. Nu vreau sa divulg nimic din subiectul filmului, mai mult decat am prezentat, pentru ca desi nu are un twist care darama, este suficient cat sa merite aplauze cu un ecou limitat.

La ce sa ne asteptam….

Inainte de a fi inca un film cu idolul adolescentilor, « Charlie St, Cloud« este un film care “vorbeste” despre viata, despre suflet si cum era de asteptat despre iubire. Nu va fi un film de pus in fruntea listei de filme de recomandat, insa cu siguranta va inviora atmosfera dintr-o dupa amaiza ploioasa.

Se recomanda celor care sunt in cautarea identitatii si ne invata inca o data daca mai era cazul ca in fiecare zi invatam ceva. Are o nota optimista la finalul careia ajungem dupa un drum incarcat de negativism.

Intr-un rol secundar il vom recunoaste pe Ray Liotta, intruchipand un personaj cu impact acut asupra protagonistului, dand si telespectatorilor o lectie necesara despre supraviatuire de orice natura si pretuirea acelor lucruri pe care le identificam prea tarziu ca fiind importante. Kim Basinger isi face aparitia doar pret de cateva minute, fara a iesi cu ceva semnificativ in fata.

Impresia generala de dupa vizionare: merita o scurta reflectie si smulge un mci zambet. Nu este o capodopera, insa daca m-a facut sa imi pun ceva intrebari dupa vizionare, presupun ca si-a atins obiectivul si a cucerit.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.